Hasta la victoria siempre

Tuesday, July 31, 2007

"Sunt o nenorocire pentru societatea capitalista, pentru ca nu consum"

Citez mai jos cateva raspunsuri acordate in cadrul unui interviu de catre cunoscutul ziarist Cristian Tudor Popescu. Domnia sa nu este doar un comentator si intelectual remarcabil, dar, dupa cum am descoperit recent, si un inamic al consumerismului.

"Vorbiti de net, de viitorul presei moderne, dar nu vad pe masa dumneavoastra niciun computer�
Observatie corecta... Desi sunt de meserie, am fost inginer de calculatoare, eu nu am mai atins de 14 ani o tasta de computer. Si nu numai ca nu lucrez cu el, nu-l ating, dar nu vreau sa-l vad sub nicio forma.

De unde vine repulsia asta?
Nu este repulsie, este o forma de aparare. Eu incerc sa-mi conserv un a-nume mod de a gandi si de a scrie. Nu scriu decat cu pixul. Nu scriu pe taste, n-am scris nici pe masina de scris. Repet: eu nu scriu decat cu pixul. Daca n-as scrie asa, s-ar modifica modul meu de a produce textul. Cuvantul de pe display, de pe ecranul calculatorului, are o consistenta mult mai scazuta decat cel scris. In ce sens? Il poti sterge foarte usor si nu lasa urme. In clipa in care nu-ti place un cuvant de pe ecran, ai dat "delete" si el a disparut. N-a ramas absolut nimic, combustia este totala. In timp ce cuvantul sters de pe hartie lasa un trup mort in spate. Il tai, dar ramane pe camp, acolo� O pagina scrisa pe hartie are morti si raniti, are cuvinte adaugate, taiate, suprapuse, retrimiteri� Acela este textul viu, dupa parerea mea. Calculatorul are ceva de crematoriu al cuvintelor. Le incinereaza fara urme. De aici rezulta o anumita nematerialitate a textului, in vreme ce textul scris pe hartie, pentru mine, este greu, este material. Il simt. In cel de pe computer, sunt ca pe gheata, ca la patinaj.
Dar asta nu inseamna ca nu sunt atent la evolutiile din tehnica de calcul. Stiu exact ce se intampla, ce a mai aparut, bloguri, generatia urmatoare. Sunt foarte atent pentru ca aceste evolutii sunt in directa legatura cu psihosocialul. Si mai e un aspect. Oricare dintre tinerii mei colegi lucreaza de trei ori mai repede decat mine pe computer, n-am nicio sansa sa lucrez cu viteza lor. Este total neproductiv ca eu sa fac un lucru unde nu pot fi mai bun decat ei. Este mai productiv sa le spun ce vreau, pentru ca inca mai stiu ce vreau la nivel macro.

Pentru ca vorbeam de banii din presa, castigati bine? Salariul va acopera nevoile? Luati mai multi bani din dividende, drepturi de autor sau poate din cartile scrise pana acum?
Venitul meu de baza vine de la ziarul pentru care lucrez. Nu pot divulga salariul, pentru ca cifra apartine companiei, dar va pot spune ca nu am un salariu mare, raportat la ceilalti din zona conducerii de ziare in presa romaneasca. Dar imi ajunge, nu-mi doresc mai multi bani si in niciun caz nu-mi doresc o crestere salariala fara niste rezultate corespunzatoare din punct de vedere financiar ale ziarului. Asa mi se pare corect. Daca ziarul va cunoaste la un moment dat un boom financiar deosebit, daca face un profit mare, atunci poate voi cere si eu o marire de salariu. Asa, cum sa o cer? Intai trebuie sa ai niste rezultate, apoi sa ceri bani mai multi. Din dividende am luat bani ultima data de la Adevarul, inainte de 2003. Nu prea mari. Aveam 10% din actiunile ziarului, cat puteam sa iau? Cateva zeci de milioane de lei. De la Gandul nu iau dividende in acest moment. Inca nu se lucreaza pe profit, se fac investitii in ziar in momentul de fata. Iar tot ceea ce se realizeaza in niciun caz nu se va duce in dividende. Se va duce, un numar de ani de aici inainte, in investitii. [...]

Ati vandut in pierdere, spuneti. Se intampla des asta? Cat de mult inseamna banii pentru dumneavoastra?
Banii in sine nu au insemnat nimic pentru mine. Am trait si cu bani putini, si cu bani mai multi. In clipa de fata nu pot spune ca sunt un om sarac. Am auzit de multe ori ca as pretinde ca sunt sarac. Este o tampenie. Niciodata, nicaieri, nu am sustinut asta. Poate in comparatie cu domnii cu Mercedes sau Bentley din Baneasa si Voluntari. Nu sunt sarac. Nu sunt nici milionar in euro sau dolari, in niciun caz. Dar cu salariul pe care-l am si cu banii pe care i-am adunat de-a lungul timpului - nu uitati ca am vandut si actiuni de la Gandul - as putea spune ca pot asigura o existenta decenta familiei mele. Sunt un soi de middle-class, chiar reprezentativ din punctul de vedere al banilor. Insa banii in sine nu ma intereseaza. Nici acum nu stiu ce salariu am, nu citesc fluturasul acela niciodata. Un coleg imi spunea ca sunt o nenorocire pentru societatea capitalista, fiindca nu consum. Asta este esenta: trebuie sa-ti doresti sa schimbi costumul, masina, casa, amanta, asta este sistemul capitalist, sa schimbi, sa schimbi mereu. Iar daca schimbi, cumperi, si faci sa se roteasca banii, sa mearga societatea de consum inainte. Locuiesc intr-o casa construita in anii '20. Am avut si o casuta la Breaza. O bojdeuca de paianta, pe care i-am cumparat-o tatalui meu pentru a-si petrece acolo ultimii sase ani de viata. Am luat-o fara curent electric, fara apa, fara gaze, fara nimic.
Tata a tras gaze, apa, electricitate, i-a intarit braul cu piatra. A murit in 2001 si, un an mai tarziu, am vandut-o cu suma de 15.000 de dolari.

Si achizitia unui autoturism Dacia, in 2004, a fost o afacere proasta?
Am avut Dacie dintotdeauna, sa fie foarte clar. Eu n-am avut Bentley pana in 2004, cand mi-am luat Dacie ca sa dau bine la popor, la cititor. Eu am avut Dacia din 1994. La varsta de 38 de ani mi-am luat prima masina din viata mea, o Dacie pe care am tinut-o pana in 2004. Era la mana a doua, avea deja 5 ani cand am cumparat-o. In 2004 mi-am luat a doua Dacia. De ce sa o schimb?

Pare ostentativ�
Cum sa fie ostentativ, daca eu am avut mereu Dacia? Apoi, sa nu uitam: eu am investit aproape 300.000 de euro in acest ziar, din banii luati pe actiunile de la �Adevarul�. Si mi s-a parut normal sa fac asta. Dar mi s-ar parea anormal sa investesc 25.000 de euro in masina mea personala.
Asa gandesc eu, nu e normal sa bag atatia bani intr-un obiect de folosinta personala, numai a mea. E suficient sa dau 5.000 de euro, sa-mi iau o Dacie si sa ma misc unde am treaba cu ea. De asemenea, nu ma intereseaza sa am ceasuri de firma pe mana, toate astea mi se par investitii aberante. Am alte prioritati. Am investit 300.000 de euro la �Gandul�, dar nu voi investi niciodata sute de mii de euro nici in casa in care stau, nici in masina cu care merg, nici in hainele cu care ma imbrac.

Totusi, sa mergeti cu o masina fara aer conditionat la 41 de grade e aproape de neconceput. Care este ideea dumneavoastra de confort?
Nu-i adevarat, dupa cum vedeti, nu am aer conditionat nici in birou. N-am nici acasa. Resping ideea de aer conditionat.

Spuneati, la un moment dat, ca aveti doua costume pe care le-ati adus din Germania, dar preferati sa umblati in trening�
Nu mai umblu in trening de multa vreme. Pe vremuri, in urma cu zece ani, veneam la emisiunea lui Marius Tuca direct de la terenul de tenis. Nu pot sa umblu mai complicat imbracat pentru ca fug de la serviciu la pranz, cand e pauza de masa, si merg sa joc tenis. Doar n-o sa ma duc in costum la tenis."

Acest interviu a aparut in Saptamana Financiara, in ziua de 30 iulie 2007, autorul lui fiind Georgian Stoica.
http://www.sfin.ro/articol.php?id=10019&pager_text=0

Monday, July 23, 2007

Sexul, mai bun pentru fericire decat banii

Sex Better Than Money for Happiness
More Money Doesn't Mean More Sex, but More Sex Can Make You Feel Richer


Good news for folks whose bedrooms have more activity than their bank accounts: Research shows that sex is better for your happiness than money. [...]

After analyzing data on the self-reported levels of sexual activity and happiness of 16,000 people, Dartmouth College economist David Blachflower and Andrew Oswald of the University of Warwick in England report that sex "enters so strongly (and) positively in happiness equations" that they estimate increasing intercourse from once a month to once a week is equivalent to the amount of happiness generated by getting an additional $50,000 in income for the average American. [...]

Despite popular opinion, they find that having more money doesn't mean you get more sex; there's no difference between the frequency of sex and income level.[...]

Overall, the happiest folks are those getting the most sex -- married people, who report 30% more between-the-sheets action than single folks. In fact, the economists calculate that a lasting marriage equates to happiness generated by getting an extra $100,000 each year. Divorce, meanwhile, translates to a happiness depletion of $66,000 annually. [...]

"Many studies confirm that people who are depressed have less sex," says psychologist and sex therapist Robert Hatfield, PhD, of the University of Cincinnati and a spokesman for the Society for the Scientific Study of Sexuality. "Conversely, if you're not depressed -- 'happy,' as some might say -- you're more likely to have more frequent sex." "

Articolul e scris de Sid Kirchheimer:
http://www.webmd.com/sex-relationships/features/sex-and-happiness

Asadar, sexul are o mai mare importanta pentru fericire decat banii, si, "in ciuda opiniei comune", bogatii nu au parte de mai mult sex. Asadar, pentru a fi fericiti, incercati sa aveti o viata sexuala cat mai bogata si variata. Este, in orice caz, un scop mai placut si mai eficient in ecuatia fericirii decat facutul banilor.

”Murim in noi, pe campul muncii”

Cei care, in loc sa aleaga un trai tihnit, cat mai deparatat de vartejul fara sfarsit si finalitate al intrecerii capitaliste si consumeriste, aleg sa se imbogateasca, trebuie, de cele mai multe ori, sa munceasca in plus. Iar cum munca sustinuta e un blestem, nu trebuie sa ne mire ca viata celor care fac aceasta alegere gresita devine un iad:

„Murim in noi pe campul muncii
Dimineaţa devreme, undeva de pe la 7.00, mulţi tineri (în cazul nostru, bancheri de profesie!) pornesc spre servici. O mare de maşini, îngrămădită pe bulevardele Bucureştiului, se risipeşte în preajma sediilor impunătoare ale băncilor. De la 8.00 începe programul de lucru. Este o certitudine. Ora la care vor pleca spre casă nu o ştiu niciodată. Pierduţi în activităţile de zi cu zi, ei nu mai au noţiunea timpului. Măsoară timpul doar pentru a-şi încropi agenda zilnică.
Departe de sentimente, departe de fiori şi fără cultul familiei, aceşti oameni se rup total de societate. Trăiesc maşinal, contopiţi în ambiţiile corporaţiei. Respiră victoriile instituţiilor de credit repurtate în faţa concurenţei. Gustă fiecare reuşită profesională. Dacă îi priveşti cu atenţie, vei observa însă golul din interior.
Cunosc numeroşi asemenea oameni, care mor în ei. Putrezesc pe interior, răpuşi de demenţa împlinirii profesionale şi sufocaţi de lipsa de sensibilitate. Raluca Stroescu a murit fizic, epuizată de programul de muncă titanic. Moartea tinerei aduce în prim-plan sufletele rătăcite ale tuturor celor care fac parte din aşa-numita generaţie “baby boomer” a României. Tineri care şi-au inundat viaţa cu acele culturi corporatiste, adoptate şi pe meleagurile mioritice!
În rarele şi crudele momente de conştientizare a realităţii, oamenii aceştia îşi doresc sincer să răbufnească. Să fie alături de cei dragi. Să-şi asculte copii. Să plângă îmbrăţişaţi de iubirile lor. Să se afunde în pasiune. Să hoinărească pe cărări neştiute. Să uite de timp într-o biserică. Să facă ceva cu rol fără să joace un rol.”
Textul poate fi gasit la adresa: http://www.choni.ro/2007/04/25/murim-in-noi-pe-campul-muncii/

Sunday, July 22, 2007

Drumul spre fericire nu costa mult

Keys to happiness don't cost much
By Cynthia Burggraf Torppa, Family and Consumer Sciences Agent for Ohio State University Extension in Morrow County

When you dream about your children's futures, what do you imagine for them? A high prestige occupation with a huge salary? A big house and luxurious vacations? Diamonds and sports cars? Some days it seems like everywhere we turn there's a message of some type telling us that money and luxuries are what we need to live a happy and satisfying life. It's easy to come to believe that money is the key to happiness. But is it?
Within the last 20 years or so, psychologists have been trying find out what makes people happy. Surprise: Money is not one of those things! For example, do you think you would be happy if you won the lottery? Well, OK, winning the lottery makes people happy — but only briefly. Within a year or two of winning, lottery winners are no more satisfied with their lives than are non-winners. In fact, winning the lottery can even create dissatisfaction! One study found that winners of the Illinois state lottery rated common, everyday pleasures (such as watching television, eating breakfast and hearing a funny joke) as being less pleasurable than non-lottery winners. Being rich does not make people happy. Once you can pay bills on time, live in a reasonably comfortable home and enjoy a few small pleasures, having more money does not create more happiness.
The rich rarely rate themselves as happier than the non-rich, and people whose incomes have increased over time are not happier than those whose incomes remained about the same.
So, if money is not the key to happiness, what is? Two factors that contribute to happiness have been consistently identified in psychological studies: having good relationships and a satisfying spiritual life. So, encourage your children to develop friendship skills and their spirituality. Then when you think about your children's futures, imagine them in solid loving relationships and enjoying spiritual beliefs that will form a foundation for a contented life. What could be happier?

For more information, see:
• Causes and Correlates of Happiness (1998) by M. Arglye, in Well-Being: The Foundations of Hedonic Psychology, by D. Kahneman, E. Diener, & N. Schwarz (Eds.).
• Lottery Winners and Accident Victims: Is Happiness Relative? (1978) by P. Brickman, D. Coates and R.J. Janoff-Bulman, in the Journal of Personality and Social Psychology, 36, 917-927. • Subjective Well-Being: The Science of Happiness and a Proposal for a National Index (2000), by E. Diener, in American Psychologist, 55, 34-43.

http://www.ag.ohio-state.edu/~lifework/lifetime/vol10is6.htm

Din acest articol aflam aceleasi realitati cu care cititorii blogului ar trebui deja sa inceapa sa fie familiarizati :

1. Odata ce putem plati pentru necesitatile de baza (locuinta, hrana, un mimin de confort), banii nu mai au nimic de-a face cu fericirea.

2. Fericirea traita de castigatorii la loterie este foarte scurta si de multe ori scade sub nivelul fericirii oamenilor care nu au castigat.

3. Cheia spre fericire este o buna viata sociala si spirituala. Prin viata spirituala nu trebuie sa ne imaginam concepte mistice obscure, ci placeri care ne sunt de cele mai multe ori la indemana la pretul modic al unui abonament lunar de internet, de exemplu, precum carti, filme, muzica etc.

Noi detalii despre nefericirea castigatorilor la loto

"THS Investigates: The Curse of the Lottery" reveals the true stories behind these lottery winners and others who were transformed instantly from ordinary people into mega-millionaires. and the troubles that seem to have inevitably followed. In this two-hour episode:

  • Jewell Whittaker, wife of lottery winner Jack Whittaker — "If I'd known what was going to transpire, honestly, I would have torn the ticket up."
  • Gladys Burrous, daughter of lottery winner Bud Post — "He constantly changed his phone number because people would call him. As soon as they could find out his number, they'd call him and ask for money. He got crazy. He'd sit and stare at the surveillance cameras to be sure somebody wasn't going to sneak up there."
  • Gladys Burrous on her dad — "My dad got so much happier when he had nothing, after the money was gone. He realized what was important."
  • Amy Klobuchar, Hennepin County Prosecuting Attorney, on lottery winner Victoria Zell — "Here was a woman that had millions and millions of dollars that just came into her hands through the lottery. And instead of putting it into good work, she frittered it away. She frittered it away on meth. She frittered it away on cocaine. And she basically frittered away her life."
  • Daryl LePage, certified financial planner, on challenges that lottery winners face — "When you win a large sum of money, you would think that your problems go away. In reality, a new set of problems come in."
  • Daryl LePage on lottery winner Billie Bob Harrell Jr. — "He was a good Christian man. But this money created a fantasy world for him. And unfortunately this was something that he lived out in real life. He gave into temptation and that's not an unusual thing to happen, when you have a large sum of money."
  • Dr. Dwayne Wolf, Harris County Medical Examiner, on the suicide of Billie Bob Harrell Jr. — "He had taken off all of his clothes. There was a shotgun laying at his feet."
  • Michael Carroll, British lottery winner — "The lottery does bring more bad than good. People around you try to dig at you. The money is the root of all evil."
  • Michael Carroll on losing his family after winning the lottery — "In some ways I think to myself if I had never won, I might still have my wife and daughter."
  • Kelly Muncaster, Michael Carroll's aunt — "Living life in a goldfish bowl, people are watching your every move and all the time making things up. I mean its destroyed our family completely."
  • Robyn Newton, winner of the Superlotto in California — "I still have a constant fear that it's going to change us, but I think an awful lot of people would slap us down if we started to wander around big headed about it."
  • Wesley Newtown, husband of Robyn Newton — "A lot of people get into drugs and everything but you got to think about the long haul. We want to be healthy. We want to be able to enjoy our lives. Now when I see the fanciest car every driving by I think I could buy that. But I don't want to."
  • Susan Bradley, certified financial planner and sudden money expert, on winning the lottery — "Everyone thinks it's a problem they'd love to have. Most people don't realize the complexity and the challenges. And if you don't respect the complexities, you can run into some pretty big, big problems."
  • Susan Bradley on the best way to claim a winning lottery ticket — "One of the first things a lottery winner should do in a perfect world is not claim the ticket in their name. You can form a blind trust, and you can have the lottery winnings put into the trust."
  • Michael Begin, certified financial planner — "If you're miserable with 10 dollars, you'll be miserable with a million dollars."
Articol gasit la http://www.lotterypost.com/news/141814.htm

Alte exemple de oameni nenorociti dupa ce au castigat loteria

"Winning the Lottery, Curse or a Blessing?
Facts About Winning Millions in the Lottery

We all dream of hitting the big one, or wish that we could fall into instant riches by simply choosing the right winning lottery numbers or allowing them to be randomly generated from a computerized lottery machine onto a little piece of paper, but it has often been said that we should be very careful about what we wish for as everything comes with a price, including winning the lottery, especially when it involves winning millions of dollars. The actual chances of becoming a multimillion dollar lottery winner are astronomical to begin with, but when fate intervenes, miraculous things can happen that will forever change a person’s life, for better or worse.

Even though huge winnings can change a person’s life style dramatically, it is said that if you were happy before winning a huge sum of money, then you will be happy afterwards, but if you were an extremely unhappy person to begin with, winning a multimillion dollar jackpot will change nothing except the size of your bank account. In other words the problems that you had are still lying in wait to rear their ugly head, and the lottery money only temporarily covers up the problems for a brief period.

Experts have looked into the lives of past lottery winners and have learned that not all multimillion dollar winners have a happy ending. A common issue within our society is the belief that money solves most of our problems. Another big problem is the lack of financial guidance when being handed over a large amount of money. In fact nearly one third of multimillion dollar lottery winners become bankrupt in just a few short years after they’re big win. If you are not accustomed to having great wealth as many of these big lottery winners were not, then the problems that come with suddenly having a lot of money overnight can be so overwhelming that depression becomes inevitable.

Lottery Nightmares & Curses
William "Bud" Post won $16.2 million in the Pennsylvania lottery in 1988 but now lives on his $450.00 a month Social Security check after relatives, and an ex-girlfriend tormented him until he invested and shared his millions with them.

The 2002, $314.9 million dollar Powerball winner Jack Whittaker was sued by an Atlantic City casino in 2004 for allegedly writing bad checks from a closed bank account in West Virginia.

Evelyn Adams, who won the $5.4 million dollar New Jersey lottery not just once, but twice in 1985 and again in 1986 gambled most of it away, and is broke today.

1993 Missouri lottery winner Janite Lee won $18 million, but was overly generous by giving the money away to a variety of causes leading to her filing bankruptcy just eight years after her stroke of good fortune hit.

Billie Bob Harrell Jr. hit the $37 million dollar Texas jackpot in 1997 only to end his own life less than two years later when he realized that all he wanted his marriage more then the money, but that it was too late to fix the strained marriage. Why was it strained? His spending habits spiraled out of control, and his wife only wanted a normal life which was anything but.

Juan Rodriguez had been thrown out by his wife Iris prior to purchasing a winning New York lottery ticket worth $149 million. She reconciled with him for two weeks, then filed for a divorce taking half of his winnings with her.

The Money Dilemma
Buying a dream house tops the list for new multimillionaires when it comes to big ticket purchases, but more often then not, these people are not prepared to see the whole picture of what the total costs and upkeep entails with owning a larger home or mansion. Bigger utility bills, insurance, and taxes are not usually considered due to the excitement of such a big purchase that is now suddenly within reach due to having cash readily available, and very little experience on how to spend it wisely. Then you have to consider the money being spent on high priced decorators due to the lack of time to do it yourself since you are busy burning money. Then there is the new furniture and gadget purchases that also come into play with this new vulnerability trap that you now own. It also stands to reason that the next thing on your wish list is beautiful, expensive cars to line the driveway as the old clunker you once drove in the pre-millionaire days would never set well with the neighbors or your new lifestyle.

Facts About the Lottery
Many lottery winners claim that winning the lottery was not all that it is made out to be and that winning the lottery is the worst thing that ever happened to them. In fact many of these winners claim to have lost their friends and family due to their large winnings and the circumstances that surrounded their new status in life.

Lottery winners eventually have financial difficulties due to the lack of budgeting and making a solid financial plan with their new winnings.

Americans spend more than $25.1 billion a year on lottery tickets.

A $1 million dollar jackpot is not a $1 million prize by any means. Technically you are only a thousandaire, not a millionaire, thanks to the IRS withholding their 28% each year from your lottery check.

If you purchase a lottery ticket with a group of people, a winning lottery ticket can become your worst nightmare if you solely claim all of the money as the lottery reports only your SSN to the IRS. This makes you liable to pay all of the federal income taxes due on the winnings. If you distribute the winnings among group members, you are additionally liable for gift taxes on amounts more than $10,000 given to each group member annually. To avoid this problem you can draft a simple group partnership agreement using a do-it-yourself legal kit available at office supply stores. You should also request a free SS-4 form from the government that includes a Federal Employee Identification Number for joint winning lottery claims. Call the IRS at 800-829-3676 for the form.
[...]"

Articolul ii apartine lui Sherri Granato si a fost publicat la data de 13 octombrie 2006 la adresa
http://www.associatedcontent.com/article/70165/winning_the_lottery_curse_or_a_blessing.html

Mai departe:

"Curse of lady luck
Downsides to winning millions in lottery

When lady luck smiles it feels like a miracle. But for too many with the golden ticket, winning big is a blessing, and then a curse.

“There's a great American myth that money is great and more is better. The truth is a windfall can cause as many problems as it can solve,” says Susan Bradley, a financial planner who often works with lottery winners. “A big lottery win usually starts off with a lot of extreme behavior.”

Oftentimes, it ends that way, too. [...]"

Dintr-un articol scris de Monica Novotny pentru MSNBC si publicat la 25 octombrie 2005:
http://www.msnbc.msn.com/id/9766201/

Si daca inca nu v-ati convins, alte noi exemple de oameni nenorociti de castigurile de la loterie:
"4 Sep 2001 Patrick Collier randomly wins $1 million at a McDonald's in Holly Hill, Florida. "I'm getting a Harley and a couple of houses." Two weeks later, Collier is arrested for allegedly choking and punching his fiancee in the face.

19 Dec 2001 British lottery millionaire Phil Kitchen is found dead on his couch. Kitchen had apparently drunk himself to death (whiskey).

11 Jul 2002 British lottery winner Dennis Elwell dies at work, shortly after telling a coworker that he had drunk cyanide.

21 Apr 2003 $25 million lottery winner Richard Krenzer is stabbed six times by Randall Hillyard and his son at the Swillburg Stop Bar & Grill outside Rochester, NY.

29 Jun 2003 Lottery millionaire Jody Lee Taylor is arrested in Collinsville, Virginia for attempting to run over a sheriff's deputy. On the night of his arrest, Taylor was driving naked down the wrong side of U.S. Route 58 with his headlights off.

13 Sep 2003 The London Telegraph reports that 16-year-old British lottery millionaire Callie Rogers has lost her boyfriend, fought with her father, been mugged, and been accused of stealing someone's man. "Some days I don't even want to leave my house because people just scream abuse at me. Two months ago I thought I was the luckiest teenager in Britain. But today I can say I have never felt so miserable."

15 Sep 2003 In his Egg Harbor Township, New Jersey home, lottery millionaire Oscar Cordoba repeatedly stabs his wife and her mother with a kitchen knife, killing the mother-in-law.

18 Nov 2003 An English court issues a bench warrant for lottery millionaire Satish Patel, charged with defrauding the government for three years' worth of unemployment claims.

Apr 2004 A judge rules that broke Virginia lottery millionaire Suzanne Mullins owes $154,146.50 to the People's Lottery Foundation, a Florida lending institution specializing in loans to lottery winners.

2 Oct 2005 Having spent his $10 million prize in just seven years, Winnipeg lottery winner Gerald Muswagon hangs himself. Notable events in his monied spree include a high-speed chase in 2000 and a sexual assault arrest in 2002."

http://www.rotten.com/library/culture/lottery-winners/

Friday, July 20, 2007

Noi studii si dovezi ca banii nu aduc fericirea

S-au facut nenumarate studii asupra gradului de satisfactie al celor bogati iar rezultatele arata la unison ca fericirea lor este nesemnificativ mai mare decat a clasei de mijloc.
Dintr-un articol recent, scris de David Myers, Professor and Chaiman of the Political Science Department de la University of Boston, autor al cartilor The Pursuit of Happiness (Avon) and The American Paradox: Spiritual Hunger in an Age of Plenty (Yale), aflam ca:

"Are rich people happier? To a modest extent, yes, rich people are happier. Especially in poor countries, such as India, being relatively well-off does make for greater well-being. We need food, rest, shelter, and some sense of control over our lives.
But in affluent countries, the link between wealth and self-reported well-being is "surprisingly weak," notes researcher Ronald Inglehart. Once able to afford life's necessities, more and more money provides diminishing additional returns." (Ronald Inglehart e political scientist la University of Michigan, nota mea)

Mai departe,

""People who go to work in their overalls and on the bus are just as happy, on the average, as those in suits who drive to work in their own Mercedes," observes David Lykken, summarizing his own studies of happiness. Even the very rich—for example, the Forbes 100 wealthiest
Americans in a 1980s survey by psychologist Ed Diener and his colleagues—are only slightly happier than average." (nota mea: David Lykken a fost pana in 2006 Professor Emeritus of Psychology and Psychiatry at the University of Minnesota)

Si sa tinem cont ca aceasta fericire suplimentara, extrem de limitata ca intensitate, e simtita de cei care chiar au reusit sa se imbogateasca.
Cum insa:

"It is further striking that those who strive most for wealth tend to live with lower well-being, a finding that "comes through very strongly in every culture I've looked at," reports psychologist
Richard Ryan."

putem trage concluzia ca ambitiosii care nu reusesc sa-si atinga scopurile (adica majoritatea lor) sunt mult mai nefericiti decat restul omanilor.

Ce ne face fericiti insa, ca oameni? Myers explica:

"Psychologist Kennon Sheldon and his colleagues put that question to samples of university students. Then they asked the students to rate the extent to which 10 different needs were met by the satisfying event. What were the three emotional needs that most strongly accompanied that satisfaction? They were self-esteem, relatedness (feeling connected with others), and autonomy (feeling in control). At the bottom of the list of satisfaction-predicting factors was money and luxury."

Asadar, banii si luxul sunt pe ultimile locuri in ecuatia fericirii.

Articolul lui David Myers se gaseste la:
http://www.yesmagazine.org/article.asp?id=866

Concluziile lui Myers sunt confirmate de, printre multi altii, Richard Layard, in prezent director at the Centre for Economic Performance at the London School of Economics. Conform lui Layard,

"when material discomfort has been banished, extra income becomes much less important than our relationships with each other: with family, with friends and in the community. The danger is that we sacrifice relationships too much in pursuit of higher income."

Concluzia generala este ca odata trecut pragul saraciei, deci cand ne putem asigura nevoile de baza, interesul pentru bani si averi nu ne garanteaza decat un mic procent de fericire daca reusim sa ne imbogatim, si un mare procent de nefericire daca nu reusim.
In schimb relatiile cu apropiatii, prietenii si comunitatea in care traim sunt cai mult mai sigure in dobandirea fericirii.

Thursday, July 19, 2007

Tara Smith are impresia ca banii aduc fericirea

Intr-un articol intitulat "Money CAN Buy Happiness", publicat in Reason Papers, volumul 26, Tara Smith, de la University of Texas incearca sa ne convinga ca banii intr-adevar sporesc fericirea.
Mai jos arat de ce autoarea nu a reusit sa ne convinga.
Dupa o trecere in revista destul de pertinenta (incompleta insa, faimosul studiul al lui Diener e omis) a studiilor economice si sociologice care argumenteaza ca banii nu sporesc fericirea, precum si a ingrijorarii crescande si generalizate asupra efectelor consumismului, autoarea trece la savanta constatare ca:

„It is wealth—whether in the form of the currency that a person possesses or in the goods
that he produces and can convert into currency—that enables a person to acquire the things without which he could not survive.”

Se stia de mult insa si studiile psihologice au confirmat in unanimitate ca o crestere a veniturilor ii face mai fericiti pe cei aflati sub pragul saraciei lucii (deci care de abia supravietuiesc).

Apoi autoarea spune ca: „Money can, however, be a passkey to all manner of values—mundane
or modest, rare or extravagant, offering immediate gratification or longerlasting fulfillment. Money can buy hamburger or caviar, wool or sable, busfare or a cruise, a wheelchair or a new nose, electric service or a hyper-fast wireless Web access. Money can help a person to obtain any of the everexpanding range of goods and services that others have created and offer for
sale.”

Perfect de acord, insa ar fi fost utila o discutie asupra valorii generale a produselor considerate de „lux”. De ex., un produs de lux costa mult mai mult decat unul „obisnuit”, ceea ce se traduce, de cele mai multe ori, printr-o mult mai mare cantitate de munca. Iar dupa cum Mises, pe al carui site e publicat eseul, spunea ca„Depunerea de munca este considerata neplacuta. A nu munci este o stare considerata mai placuta decat a munci. Agrementul este, ceteris paribus, preferat muncii. Oamenii nu muncesc decat cand considera valoarea produsului muncii superioara scaderii de satisfactie produse de reducerea agrementului. Prestarea de munca implica dezutilitate (disutility).”
http://downshiftingromania.blogspot.com/2007_06_01_archive.html
ramane sa ne intrebam daca odata scazuta din placerea consumului unui produs de lux neplacerea cauzata de cantitatea mult mai mare de munca, mai ramanem cu o satisfactie generala relevanta.

Mai departe, ni se spune ca timpul cumpara bani si ca, daca acumulam suficient de multi bani, ne va ramane mai mult timp liber la dispozitie si deci vom fi mai liberi. Dar desi sunt de acord ca timpul liber ne permite sa „devote (ourselves) to more enjoyable activities” decat munca, e cel putin discutabil ca principiul „muncesc cat mai mult cand sunt tanar ca sa am o batranete fara griji” sau „muncesc cat pot de mult in timpul saptamanii ca sa am bani de distractie maxima in weekend” sunt valide sau realiste. De multe ori, oamenii care gandesc asa sfarsesc prin a-si sacrifica tineretea pe altarul muncii si a se imbolnavi pe la 50-60 de ani, parte din averea acumulata fiind data apoi pe medicamente si tratamente. La fel, dupa o saptamana de munca peste medie ca intensitate, in weekend este prea obosit ca sa-ti cheltui banii pe distractii.

Zice Tara Smith:
"Money allows a person to customize his days more to his taste (e.g., by grabbing breakfast at McDonald’s rather than making coffee at home, by buying a car rather than relying on buses, by working as a gardener rather tha a programmer).”

Adica de ce efortul suplimentar depus la serviciu pentru a-ti cumpara micul dejun la mcdonalds (BTW, mancare recunoscuta ca fiind nociva daca este consumata constant) e preferabil efortului de a-ti face singur cafeaua?
Si de ce ar merita sa depui un efort enorm pt a-ti cumpara masina, in loc sa mergi cu transportul in comun, de o mie de ori mai ieftin si care te solicita cel putin la fel de mult (de ex., poti fi mai stresat din cauza inghesuielii, dar si in masina poti fi stresat din cauza atentiei necesare sofatului).

Zice mai departe:
„In short, money empowers autonomy. Greater independence from the demands of necessity means greater discretion over one’s activities, enabling a person to exert more control over the shape of his days. Autonomy, we saw earlier, is the scaffolding for happiness.”

Dar independenta personala poate foarte bine sa insemne autonomie fata de bani, prin alegerea unui trai care respinge produsele costisitoare (si care nici macar nu sunt intotdeauna cele mai bune ori sanatoase, vezi de ex. http://downshiftingromania.blogspot.com/2007/07/telefoanele-celulare-prostesc.html ) si care respinge munca sustinuta, in folosul unui trai mai relaxat si care permite o frecventare mai mare a placerilor dovedite cu o mare influenta asupra fericirii, precum socializarea, sportul, cultura etc.

In final ni se spune ca exista activitati sau munci care produc in sine o placere semnificativa. Daca sau nu aceste activitati se mai pot numi munca, e in sine o problema (vezi din nou ce spune Mises in acest sens: „Faptul ca activitatile care produc gratificare imediata si sunt, de aceea, surse directe de placere si satisfactie, difera in mod esential de munca si lucru, este adesea ignorat.” http://downshiftingromania.blogspot.com/2007/06/munca-un-sacrificiu-prea-mare-pentru.html ) dar oricum ar fi, de aici nu apare ideea ca banii aduc fericire ci, cel mult, ca exista activitati placuite in sine, indiferent daca aduc bani sau nu.

Autoarea se apropie de adevar de abia spre sfarsitul textului, cand zice:

„Economists’ reports that a rise in income does not always precipitate a rise in life-satisfaction only testify to the fact that money is not a sufficient condition for happiness. That wealthy people can suffer from “affluenza” underscores the fact that money is not an adequate philosophy of life. As Aristotle observed, wealth is not the highest good, since it is sought for the sake of something else.”

Ce ar fi fost bine sa arate era daca, odata trecut pragul saraciei lucii, bani se coreleaza pozitiv si semnificativ cu fericirea, inclusiv pentru clasa de mijloc, nu doar pentru marii bogatasi. Nu a aratat nici una, nici alta.

Wednesday, July 18, 2007

Telefoanele celulare prostesc

Cei care aleg sa munceasca pana le sar capacele pentru a avea mai multi bani, renunta sau minimizeaza multe placeri si surse de fericire (precum socializarea, viata de familie, sportul, cultura etc.). Strategia lor este insa cu atat mai ridicola cu cat multe din produsele „la moda” ce se gasesc pe piata in prezent si pentru achizitionarea carora se streseaza ei atata, sunt mai nocive pentru sanatate decat isi pot inchipui. De exemplu:

Telefoanele mobile afectează memorarea unor lucruri simple, susţin cercetătorii irlandezi

Celularele ne prostesc

Nu vă puteţi aminti cum era viaţa înainte de apariţia telefoanelor mobile? Sunt şanse foarte mari ca în curând să nu vă amintiţi nici numărul propriului telefon fix şi nici zilele de naştere ale rudelor şi prietenilor. Cercetătorii irlandezi au ajuns la concluzia că, din cauza tehnologiei moderne şi mai ales a telefoanelor mobile, oamenii pierd din ce în ce mai mult capacitatea de a ţine minte lucruri simple.

Potrivit unui nou sondaj, preluat de Reuters, explozia înregistrată pe piaţa telefoanelor mobile şi a dispozitivelor portabile care stochează informaţii personale a creat o generaţie incapabilă de memorarea celor mai simple lucruri. Astfel, studiul realizat de specialişti din cadrul Colegiului Trinity din Dublin vine să demonstreze că telefonia mobilă "dă peste cap funcţiile principale ale creierului. Astfel, s-a descoperit că peste 25% din cei chestionaţi nu au putut spune cu exactitate care este numărul telefonului fix din propria casă, în timp ce aproximativ 65% n-au fost în stare să-şi amintească cel puţin patru zile de naştere ale unor prieteni sau rude.

Uităm chiar şi zilele de naştere
Sondajul, realizat de Trinity College, a mai relevat că, la capitolul memorie, atunci când vine vorba de lucruri simple, tinerii stau mai prost decât bătrânii. Cei cu vârste sub 30 de ani şi-au amintit mai puţine zile de naştere decât cei trecuţi de 50 de ani. Profesorul Ian Robertson, coordonatorul proiectului a declarat că "memoria devine din ce în ce mai proastă din simplul motiv că tot mai mulţi oameni ezită să o mai solicite atunci când vine vorba să îşi amintească diferite lucruri". Conform acestuia, memoria telefonului a devenit vitală pentru multe persoane care îşi notează acolo inclusiv datele de naştere, numerele de telefon precum şi orarul zilnic. Astfel, memoria nu mai este solicitată, iar proprietăţile ei se estompează vizibil.De altfel, peste 65% din subiecţii sondajului au precizat că se bazează pe telefoanele mobile sau pe alte dispozitive electronice de stocare pentru memorarea datelor-cheie.”
http://www.click.ro/articole/celularele-ne-prostesc/25870

Sunday, July 15, 2007

Nu munca sustinuta, nu bani si averi: ci egalitarism financiar

Scriam intr-o interventie anterioara, ca inegalitatile sociale si competitia nebuna, specifice capitalismului, omoara lumea, conform studiilor lui Daniel Krueger. A venit momentul sa dau dovezi, luate majoritatea din best-seller-ul international "Formula fericirii", al lui Stefan Klein, ca o societate egalitarista financiar, chiar si daca e saraca, e preferabila uneia prospere dar cu diferente mari de venit intre membrii.

1. Exemplul Kerala (stat din S Indiei): venit lunar mediu, 40 euro. Majoritatea locuitorilor au studii superioare, traditie milenara in arte martiale, plus teatru si film de nivel inalt. Speranta de viata: 74 ani—mai mare decat a populatiei bogate din SUA. Caracteristica economiei din Kerala este egalitatea economica a oamenilor. Drept urmare, Kerala are o medie de varsta mai mare decat, de ex, Brazilia, unde diferenta intre venituri este mult mai mare, desi un brazilian sarac castiga mult mai mult decat un Keraleziu.

Studiile asupra modelului Kerala sunt pline de mentiuni ale sistemului sau egalitarist si ale succesului sau. Doar cateva exemple aici:

"But economic growth, counters Delhi University political scientistNeera Chandhoke, ''does not necessarily lead to social development. "What does?The experience of one state within India suggests an answer. Thatstate, Kerala, has conquered disease and poverty — and illiteracy anddiscrimination against women and girls — better than any state inIndia. And the secret to Kerala's success? Equality. Kerala has donemore to share income and wealth fairly and widely than any other statewithin India. "

http://www.cipa- apex.org/ toomuch/articlen ew2006/March6a. html

"Since its incorporation as a state, Kerala's economy largely operatedunder welfare based democratic socialist principles."http://en.wikipedia .org/wiki/ Kerala#Economy

"There are still many proponents of the neoliberal development ideal,but it seems that another model is necessary. Kerala provides such analternative. The state's focus on achieving equality throughredistribution of wealth has worked to raise the standard of livingfor the vast majority of its people. High numbers in areas such aslife expectancy and literacy prove this."

http://64.233. 183.104/search? q=cache:jfsw96ew bCwJ:www. stanford. edu/group/ dosti/archive/ essays/2002_ street_forum. doc+Per-capita+ GNP+can+be+ high,+but+ such+a+number+ will+not+ reflect+what+ may+well+ be+a+small+ but+very+ rich+group+ balancing+ out+a+large+ number+of+ poor.&hl= ro&ct=clnk& cd=1&gl=ro

„Kerala offers an alternative: redistribution followed by theparticipation and empowerment of the New Democratic Initiatives. Inplace of cuts in services to assuage foreign investors, instead ofgrowing inequality, and the deterioration or collapse of seculargovernment, Kerala's planners and villagers are attempting to creategenuine participation, empowerment, equality, reasonableself-reliance, and enough concern for the environment to createconditions for sustainable development. "

http://www.chss. montclair. edu/anthro/ augpap.html

"The report goes on to compare the US state of California with theIndian state of Kerala. It says that in many ways, Kerala is a moreequal society. The income disparity in Kerala is 3.5 to one, comparedto 12 to one in California.While Kerala is the size of California, it is materially poorer. It,however, ranks higher in a number of quality-of-life indicators - lowcrime rates, high literacy and a longer life expectancy. Both statesare home to roughly 30 million people, but Kerala has only 5,000people in prison compared to California's almost 200,000."

http://www.twnside. org.sg/title/ 2094.htm

Observam deci ca succesul remarcabil al Keralei este de cele mai multeori pus in corelatie cu politica ei de redistributie a veniturilor,diferentei mici intre venituri si tendintei puternice spre egalitarism.

2. Tarile cu cei mai fericiti oameni sunt cele in care veniturile sunt repartizate relativ uniform: tarile scandinave, Olanda si chiar Elvetia.

3. In cadrul SUA, media de varsta in Dakota de Nord e cu 4 ani mai mare decat in Louisiana: singura diferenta relevanta intre cele doua este ca diferenta veniturilor in Louisiana e cu 50% mai mare decat in Dakota.

4. Cazul Roseto (oras din E Pennsylvaniei): in prima jumatatea sec. XX, nr. de imbolnaviri de inima era zero, criminalitatea zero. Caracteristica societatii era solidaritatea, iar imbogatirea era vazuta cu ochi rai, ca invidia sa nu dezbine comunitatea. Dupa anii '70, cand tinerii plecati la studii au venit cu mentalitatea capitalista, conducand masini scumpe, afectiunile inimii si mortalitatea s-au apropiat de media americana.

Ce am retinut pana aici? Doua aspecte:

Mai intai, dupa cum am scris in alta parte, bazandu-ma pe studiile lui Ed Diener, ca odata trecut pragul saraciei lucii, banii nu mai au nicio legatura cu cresterea fericirii, concluzie sustinuta de majoritatea covarsitoare a psihologilor, sociologilor si economistilor.

In al doilea rand, ca cu cat intr-o societate creste diferenta intre venituri, cu atat viata in acea societate se degradeaza, mortalitatea si rata imbolnavirilor cresc.

Asadar, pentru a fi fericiti nu munca sustinuta si imbogatirea au o relevanta semnificativa, un factor mult mai important in aceasta directie este egalitarismul economic intre membrii societatii.

Friday, July 13, 2007

Ziua in care nu cumparam nimic

„26 noiembrie e ziua în care te rugam sa nu cumperi nimic.

De ce ai face asta? Timp de vreo 50 de ani ni s-a tot impus sa împlinim visul societatii comuniste multilateral dezvoltate. Visul s-a dovedit a fi cosmar. Pe atunci nu aveam ce cumpara, dar asta era prea putin important. Ne lipsea libertatea. Acum ne apropiem tot mai mult de partea cealalta: exista tot mai multe lucruri de cumparat si începem sa avem si banii sa o facem. Asa ca îi dam înainte: cumparam. Cumparam si lucruri de care nu avem nevoie. Consumam, si suntem invitati s-o facem cu pofta. Cu totii suntem chemati la festin si ni se promit placeri incredibile, o sumedenie de paradisuri artificiale ne asteapta la fiecare pas.
Atâta doar ca s-ar putea ca si drumul acesta sa ne duca tot acolo: la o libertate tot mai mica. Pentru a consuma ne trebuie bani. Ca sa câstigam bani trebuie sa producem. Fie bunuri, fie servicii. Cine produce mai mult si se plaseaza mai bine pe piata are câstig de cauza. Asa ca ritmul se accelereaza si se accelereaza si se accelereaza, fiindca nimeni nu vrea sa piarda. În cursa asta, cu cât alergi mai repede, cu atât pari sa fii mai aproape de linia de sosire. Doar ca linia de sosire se tot îndeparteaza, iar tu nu te mai poti opri.
Câstigi tot mai mult si traiesti tot mai putin. Nici banii nu îti mai sunt suficienti, fiindca, pe masura ce urci pe scara sociala, esti obligat sa îti cresti standardul: îti schimbi telefonul, îti schimbi hainele, îti schimbi masina, îti schimbi casa, uneori îti schimbi familia. Toate devin consumabile.Hai sa ne oprim putin.”http://www.buynothingday.home.ro/argument.htm

O initiativa excelenta, Buy Nothing Day, menita sa aminteasca oamenilor de pericolele consumismului si starea jalnica a societatilor de consum, care muncesc din ce in ce mai mult fara sa ajunga insa la vreun rezultat concret si satisfacator. „Castigi tot mai mult si traiesti tot mai putin”, se spune acolo, si de aceea subtitlul acestui blog este „munceste mai putin, traieste mai mult”. Trebuie sa alegi cu ce vrei sa ramai banii sau viata!

Voi vorbi mult mai mult de Ziua in care nu cumparam nimic prin noiembrie.

Thursday, July 12, 2007

Aurora Liiceanu despre conceptul de downshifting

„Banii nu aduc fericirea, si nici numarul lor

Trăim într-un ritm nebun, prea implicaţi în meseria pe care am ales-o şi într-o continuă goană după bani.
Viteza cu care se mişcă totul în jurul nostru ne duce departe de lucrurile simple, care fac viaţa frumoasă.
O primă reacţie la acest stil de viaţă vine din occident, unde societatea apasă pedala de frână şi spune STOP acestui mod de a trăi.
Downshifting, sau reducerea turaţiei motoarelor, fenomenul care câştigă tot mai mulţi adepţi în ţările dezvoltate, a apărut din refuzul de a deveni sclavul muncii şi al valorilor materiale şi de a-şi consuma existenţa alergând după bani sau după o funcţie de conducere.
Un trai simplu, nesofisticat, care să acorde mai multă atenţie dezvoltării spirituale, sănătăţii şi petrecerii timpului liber în familie sau cu prietenii.
Un curent care nu se simte nici pe departe în România, o ţară în care banii din cont şi cariera dau sens vieţii pentru cei mai mulţi.”

Acest text, impreuna cu un comentariu al psihologului Aurora Liiceanu, legat de conceptul de downshifting, poate fi gasit la adresa: http://www.tvr.ro/articol.php?id=10767&c=133

Wednesday, July 11, 2007

Banii nu aduc fericirea nici cand sunt multi si castigati fara munca

"Premiul record de 390 de milioane de dolari pus de curand in joc de loteria americana a fost adjudecat, in urma extragerii, de doua persoane. Fiecare din cei doi castigatori se va alege cu o suma impresionanta de bani, pe care teoretic nu ar avea cum s-o cheltuie in viata aceasta (mai ales ca unul din ei are 52 de ani). Dar cine n-a visat macar o data sa aiba mai multi bani decat poate cheltui? Pentru unii castigatori la loto premiului cel mare nu a insemnat insa nici pe departe sampanie frantuzeasca, limuzine sau vile, ci un sir interminabil de suferinte si regrete. In multe cazuri nenorocirile au fost iremediabile si atat de mari incat s-ar putea vorbi chiar despre un blestem.

Psihologul Steve Danish, profesor de psihologie la Universitatea americana Virginia Commonwealth, a studiat ani de zile impactul pe care o suma extraordinar de mare de bani, castigata peste noapte, o are asupra vietilor celor care intra in contact cu ea.

"Visul de a castiga o suma mare de bani poate fi mult mai frumos decat realitatea. Multe familii au fost distruse dupa ce au intrat in posesia potului cel mare", a precizat Steve Danish.

Kenneth si Connie Parker au castigat 25 de milioane de dolari. La numai cateva luni dupa incasarea premiului, mariajul lor de 16 ani s-a dezintegrat pentru totdeauna. Jeffrey Dampier, castigatorul unui premiu in valoare de 20 milioane de dolari, a fost rapit si ucis de propria cumnata.

In 2002, Jack Whittaker a intrat in posesia celui mai mare castig individual din istoria loteriei american. "Sunt pregatit sa intru in posesia acestei sume uriase de bani si sa fac o multime de lucruri bune cu ea chiar in acest moment", spunea Jack Whittaker. La nici un an dupa ce contul sau se marise cu 113 milioane de dolari, viata lui Whittaker se transformase intr-un adevarat iad: casnicia i s-a destramat iar nepoata sa, Brandi, in varsta 17 ani, a disparut, fiind gasita moarta, din cate se pare din cauza abuzului de droguri. "Daca as fi stiut cata nefericire ne vor aduce acei bani va spun sincer ca as fi distrus biletul de loterie cu mana mea", a declarat Jewell Whittaker, fosta nevasta a castigatorului.

Susan Bradley, consultant financiar care a lucrat in ultimii ani cu multi castigatori la loto, spune ca exista un mit conform caruia e senzational sa ai bani si e extraordinar sa ai foarte multi. "Adevarul e ca o avere picata din senin poate crea tot atatea probleme pe cat poate rezolva. (...) Un castig important la loto poate schimba comportamentul unor persoane care au fost toata viata sarace", precizeaza Susan Bradley

In 1998, Phyllis Klingebiel si-a dat in judecata propriul fiu, Michael, precizand ca acesta ar fi trebuit sa imparta cu familia sa cele doua milioane de dolari castigate la loto. Femeia a solicitat in instanta aproximativ 20% din premiul respectiv.

Lewis Snipes a pus numerele castigatoare pe biletul cumparat pentru sotia sa in 1988. Au castigat 31,5 milioane de dolari, dar sotia a ales sa imparta premiul cu surorile sale. Dupa patru ani de procese, fostii soti au cazut in cele din urma la pace si au impartit castigul care i-a intors pe unul impotriva celuilalt si le-a distrus casnicia. Si viata lui Paul McNabb, primul castigator al loteriei din Maryland, s-a schimbat radical dupa ce a intrat in posesia unui premiu de milioane de dolari: a trait ani de zile cu spaima ca cineva i-ar putea rapi copiii iar locuinta i-a fost sparta de nenumarate ori. Dupa ce a cheltuit si ultimul dolar castigat, McNabb s-a mutat la Las Vegas si si-a castigat existenta ca sofer de taxi. "Daca esti nefericit cu zece dolari, vei fi cu siguranta nefericit si cu un milion", spune Michael Begin, un alt consultant financiar, iar pentru multi castigatori la loto spusele lui sunt cat se poate de adevarate."

Articolul a aparut in ziarul Ziua la data de 13 martie 2007 si este scris de Camelia Ciobanu.
http://www.ziua.ro/display.php?data=2007-03-13&id=217446&kword=loto

Competitia si inegalitatile sociale, specifice capitalismului, omoara lumea

"Capitalismul dăunează grav sănătăţii bărbaţilor din România, susţine un studiu realizat de un cercetător de la Universitatea din Michigan. Ţara noastră se numără printre statele foste comuniste, unde rata mortalităţii bărbaţilor a crescut simţitor după căderea comunismului. Studiul arată şi că femeile din România au fost mult mai puţin afectate de tranziţie.

Potrivit studiului realizat de psihologul Daniel Kruger, tranziţia de la comunism la capitalism a avut un impact major asupra bărbaţilor din România, Estonia, Letonia şi Albania, unde diferenţa dintre rata mortalităţii la bărbaţi şi rata mortalităţii la femei a crescut cu 14 până la 30 de procente în primii cinci ani de la căderea comunismului.

În Lituania, Rusia, Ucraina, Belarus şi Germania de Est, această diferenţă a crescut în aceeaşi perioadă cu opt până la 12 procente, în timp ce în Slovenia, Cehia, Polonia, Bulgaria şi Ungaria a crescut cu unul până la cinci procente. Pe ansamblu, speranţa de viaţă a bărbaţilor din ţările foste comuniste din Europa a scăzut cu 6 ani, între 1991 şi 1994.

Autorul studiului susţine că mediul concurenţial i-a făcut pe mulţi să-şi asume anumite riscuri, care pot duce la accidente mortale. Potrivit psihologului, creşterea stresului social şi economic antrenează înmulţirea sinuciderilor şi crimelor, dar are şi efecte psihologice care favorizează apariţia crizelor cardiace. Conform studiului, mortalitatea rezultată din omucideri şi sinucideri s-a dublat în fostul imperiu sovietic din 1991 până în 1994, însă a variat în funcţie de ţări. De exemplu, în Polonia, rata mortalităţii provocate de crime şi sinucideri a crescut cu 15 la sută, în timp ce în Estonia a înregistrat o creştere explozivă de 238%."

Articolul a fost difuzat marti, 3 iulie 2007, la postul Realitatea TV

Asadar, competitia specifica societatii capitaliste are efecte negative asupra sanatatii oamenilor. Sa o abandonam sau minimalizam cat putem de mult pentru a ne pastra sanatatea si viata. Vom putea realiza asta preferand placerile gratuite sau foarte ieftine in dauna celor costisitoare si care implica o cantitate (mult) mai mare de munca si stres.

Cioran explica de ce munca tampeste

Cine prefera placerile costisitoare in dauna celor gratuite sau foarte ieftine, trebuie, de cele mai multe ori, sa plateasca pentru aceasta alegere cu o cantitate mai mare de munca. Filosoful roman Emil Cioran explica insa de ce munca tampeste.

"Oamenii muncesc in general prea mult pentru a mai putea fi ei insisi. Munca este un blestem. Iar omul a facut din acest blestem o voluptate. A munci din toate fortele numai pentru munca, a gasi o bucurie intr-un efort care nu duce decit la realizari irelevante, a concepe ca te poti realiza numai printr-o munca obiectiva si neincetata, iata ceea ce este revoltator si ininteligibil. Munca sustinuta si neincetata tampeste, trivializeaza si impersonalizeaza.
Ea deplaseaza centrul de preocupare si interes din zona subiectiva intr-o zona obiectiva a lucrurilor,intr-un plan fad de obiectivitate. Omul nu se intereseaza atunci de destinul sau personal, de educatia lui launtrica, de intensitatea unor fosforescente interne si de realizarea unei prezente iradiante, ci de fapte, de lucruri. Munca adevarata, care ar fi o activitate de continua transfigurare, a devenit o activitate de exteriorizare, de iesire din centrul fiintei. Este caracteristic ca in lumea moderna munca indica o activitate exclusiv exterioara. De aceea, prin ea omul nu se realizeaza, ci realizeaza. Faptul ca fiecare om trebuie sa aiba o cariera, sa intre intr-o forma de viata care aproape niciodata nu-i convine, este expresia acestei tendinte de imbecilizare prin munca.
Sa muncesti pentru ca sa traiesti, iata o fatalitate care la om e mai dureroasa decit la animal. Caci la acesta activitatea este atat de organica, incat el n-o separa de existenta sa proprie, pe cind omul isi da seama de plusul considerabil pe care-l adauga fiintei sale complexul de forme al muncii. In frenezia muncii, la om se manifesta una din tendintele lui de a iubi raul, cind acesta este fatal si frecvent. Si in munca omul a uitat de el insusi. Dar n-a uitat ajungand la naivitatea simpla si dulce,ci la o exteriorizare vecina cu imbecilitatea. Prin munca a devenit din subiect obiect, adica un animal, cu defectul de a fi mai putin salbatic. In loc ca omul sa tinda la o prezenta stralucitoare in lume, la o existenta solara si sclipitoare, in loc sa traiasca pentru el insusi - nu in sens de egoism, ci de crestere interioara -, a ajuns un rob pacatos si impotent al realitatii din afara." Emil Cioran

Ideea din spatele citatului este ca munca in exces diminueaza personalitatea umana, cu cat muncesti mai mult, cu atat te transformi mai mult intr-un automat, robot. Ti se diminueaza sau chiar dispare timpul sa-ti pui intrebari, sa gandesti, timpul destinat contemplatiei, artei, amicilor, persoanei iubitea, adica exact ceea ce ne defineste ca oameni. Viata ti se petrece intr-o rutina obositoare (de la a da cu sapa, pana la a aduna cifrele intr-un cabinet de contabil si chiar pana la a preda aceeasi materie, ani de-a randul, elevilor de aceeasi varsta), pe care cand o termini, nu mai poti face altceva decat sa dormi, pt a o putea lua de la cap a doua zi.
Munca in exces dezumanizeaza si de aceea e imperativ sa vedem munca cel mult ca pe un rau necesar, ce trebuie evitat sau scurtat ori de cate ori avem ocazia, daca vrem sa ne pastram integritatea fizica si sanatatea mintala.
In consecinta, repet ca cei care umbla dupa placeri scumpe, chiar daca au, uneori, un mic plus de satisfactie dintr-o mancare luata la un restaurant de lux, fata de cea luata la cantina, sunt per total in pierdere, daca au facut nesabiuinta sa munceasca pentru a avea banii pt respectiva dristractie.

Klein explica de ce ambitia si imbogatirea nu merita efortul

„Toate sondajele au ajuns la acelasi rezultat : banii aduc o stare de multumire, dar efectul lor este minim. Diferente dintre cateva sutre si chiar cateva mii in plus la salariu nu e mai mare decat diferenta dintre o sampanie normala si una dintr-o recolta buna : cu alte cuvinte, este imperceptibila. Chiar la cei extraordinar de bogati , banii nu au un efect cuantificabil.Averea oricareia dintre cele 50 de persoane aflate in topul celor mai bogati americani depaseste 100 de milioane de dolari ; cu toate acestea a constatat Diener, care i-a intervievat pe bogatasi, satisfactia lor nu e decat cu putin mai mare decat media.[…]

De indata ce venitul depaseste pragul saraciei, banii nu mai au aproape nimic in comun cu fericirea. […]

Entuziasmul pentru restaurante mai bune, pentru o masina mai frumoasa si pentru o locuinta mai mare dispare rapid. In creierul nostru functioneaza aceleasi mecanisme ca la maimutele carora, dupa scurt timp, nu le mai placeau stafidele. […]

Mai rau, goana dupa recunoastere si avere scade nivelul de nemultumire. Mai multe studii au aratat ca ambitia este un adevarat instrument de tortura. Sociologii americani Richard Ryan, Tim Kasser si colegul lor german, Peter Schmuck au organizat anchete sociologice extinse in SUA, dar si in Germania, in Rusia si in India, constatand ca oamenii pentru care banii, succesul, renumele si aspectul exterior au o importanta deosebita sunt mai putin multumiti de viata decat cei care tind mai degraba spre relatii bune cu ceilalti, care isi cultiva aptitudinile sau se implica in proiecte civice. Aceasta cursa a sobolanilor – goana dupa recunoastere, bani, si statut social – nu merita efortul. Ambitiosul nu poate fi multumit nici de indeplinirea propriilor dorinte : bogatia si influenta politica nu ii imbogatesc starea de spirit, pentru ca , imdeiat, el isi fixeaza o tinta noua.”

Stefan Klein, „Formula fericirii”, Humanitas, 2003, 2005 si 2006, pag. 198-200.

Boala bogatiei

"Afluenta, boala bogatiei
Epidemia de consumism face ravagii in tarile dezvoltate.

O epidemie de consumism fara limite a cuprins lumea, iar goana dupa cat mai multi bani si bunuri ii face pe oameni mai bogati, dar mai nefericiti, avertizeaza psihologul britanic Oliver James. Aceasta boala a lumii moderne este cauzata de "virusul afluentei" si face ravagii in special in lumea anglofona, spune psihologul, care si-a lansat ieri la Londra cel mai nou volum, intitulat tocmai "Affluenza". "Am devenit dependenti de a avea in loc de a fi si am inceput sa nu mai distingem intre necesitatile si dorintele noastre", apreciaza autorul. El a studiat aceasta maladie si efectele asupra celor atinsi de ea colindand lumea de la New York la Sydney, trecand prin Singapore, Copenhaga si Moscova. In peregrinarile sale a discutat cu sute de oameni, iar concluzia sa este clara: societatea contemporana e bolnava de un "capitalism egoist".

Posed, deci exist
Case mai mari, masini mai multe, televizoare mai performante, figuri cat mai tinere - acestea au devenit principala ratiune de a exista a celor contaminati de virusul afluentei."Studii facute in diverse tari au aratat ca, daca pui mare pret pe acest gen de lucruri, risti sa devii depresiv, sa suferi de anxietate, de diverse dependente si tulburari de personalitate", sustine Oliver James. In opinia sa, cetatenii din tarile anglofone sunt de doua ori mai expusi bolilor psihice cauzate de acest virus decat locuitorii Europei Occidentale. Pentru a-si explica ideea, el ofera ca exemplu o comparatie intre un milionar american si un sofer de taxi din Nigeria, intalniti in calatoriile sale. In timp ce Sam, milionarul newyorkez, este nefericit, ateu si obsedat de sex, tratand femeile ca pe o marfa destinata sa-i ofere cateva clipe de placere, Chet, nigerianul, este un om optimist, multumit de viata sa, cu credinta in Dumnezeu si fidel sotiei sale.

Nimic pentru urmasi
Cea mai deprimanta parte a misiunii sale a fost vizita la Sydney, un oras lipsit de consistenta, o forma fara fond. In Singapore, el a descoperit ca locuitorii sai au facut din cumparaturi o obsesie nationala si, in ciuda agitatiei perpetue, orasul pare mort, lipsit de suflet. Stilul de viata al danezilor este laudabil, desi nici aici situatia nu este una ideala.Oliver James ii admira pe chinezi pentru determinarea cu care se straduiesc sa faca totul mai bine, dar si pe moscoviti, despre care spune ca "inca le mai pasa de viata spirituala". Desi imaginea sa despre lumea contemporana este destul de sumbra, britanicul este optimist, convins fiind ca lucrurile sunt pe cale sa se schimbe. "Suntem la o rascruce. Teoriile mele sunt convergente cu cele ale ecologistilor: nu mai putem sustine acest ritm de consum daca vrem sa le lasam nepotilor nostri sansa de a avea un viitor. Inevitabil, acest argument ne face sa ne punem intrebari in ceea ce priveste consumismul", spune James, in opinia caruia lumea a inceput sa se sature de capitalismul egoist."

Articolul a aparut in Evenimentul Zilei, la data de 27 ianuarie 2007, si este scris de Jacqueline Prager.
http://www.evz.ro/article.php?artid=289389

Tuesday, July 10, 2007

Banii si celebritatea nu aduc fericirea

"Celebritatile au, intr-adevar, bani, faima si succes.
Aceste lucruri nu le feresc insa de perioade de stres, depresie si de indoieli. Multe au recurs la alcool si la droguri si au scapat de dependenta numai dupa ce s-au internat in clinici de specialitate. Desi nu au recunoscut in mod public, multe vedete au avut perioade in care au suferit de depresie. Unele dintre ele au trecut peste crizele specifice, altele au recidivat.


Marturisirea lui Robbie
Potrivit cotidianului „The Mirror”, fostul membru al trupei Take That, Robbie Williams, a urmat in trecut sedinte de terapie pentru a scapa de depresie. Robbie a fost tratat la clinica The Priory, din sud-vestul Londrei, de medicul psihiatru Mark Collins.
Desi turneul sau „Close Encounters” a avut un succes neasteptat, Williams nu a mai putut face fata stresului, asa ca si-a anulat concertele care urmau sa aiba loc in Asia pentru a urma sedintele de terapie.
La inceputul acestui an, chiar de ziua lui, Williams a apelat din nou la un centru de reabilitare. Desi nu se stie sigur unde a fost internat, tabloidele au mentionat clinica Meadows, din Arizona, catalogata drept un spital psihiatric de lux.
Robbie a recunoscut ca sufera de depresie intr-un documentar realizat de Stephen Fry, prezentat de postul BBC. „La mine, depresia s-a manifestat prin faptul ca am pierdut din dorinta de a iesi in oras, de a socializa. Urcam pe scena si spuneam „Uitati-va la mine, ce tare sunt!”, iar dupa concert ma retrageam la mine in dormitor si imi trageam patura pe ochi”, marturisea Robbie, citat de cotidianul „The Scotsman”.

Insomnii si panica
Actrita Winona Ryder, de doua ori nominalizata la Premiul Oscar pentru rolurile din „Little Woman” si „The Age of Innocence”, a avut si ea probleme cu depresia si cu oboseala. Rider a marturisit de mai multe ori ca a incercat sa treaca peste depresie consumand alcool.
Actrita a vrut sa joace neaparat rolul din filmul „Girl, Interrupted” pentru ca povestea reflecta lupta unei femei impotriva depresiei, cu care s-a confruntat si ea in adolescenta. Rider interpreteaza rolul Susannei Kaysen, care a petrecut doi ani intr-un spital psihiatric dupa ce a incercat sa se vindece de o durere de cap inghitind 50 de aspirine cu multa votca.
Actrita marturiseste intr-un articol publicat de „NetDoctor.co.uk” ca, imediat dupa ce a citit memoriile Suzannei, publicate in 1993, a cumparat drepturile pentru realizarea filmului si a lucrat intensiv timp de sase ani la acesta.
„La 19 ani am crezut ca innebunesc. Eram epuizata si treceam printr-o depresie puternica. Am avut atacuri de panica de la 12 ani - probabil din cauza presiunii prin care treceam, din cauza ca munceam foarte mult si a faptului ca am aparut pe ecrane inca din adolescenta.
Poti fi bogat sau sarac, barbat sau femeie, tanar sau batran - nu conteaza. Bolile psihice pot afecta pe oricine”, spune ea.Actrita isi aminteste si momentul in care a fost internata intr-o clinica psihiatrica, desi a iesit din spital dupa numai o saptamana.
„Muncisem peste masura si eram foarte obosita. Aproape ca nu mai puteam sa pasesc. Eram intr-o stare foarte rea. Aveam insomnii si ieseam noaptea pe holuri sa ma plimb”, adauga ea.
Rider spune ca a reusit sa faca fata depresiei datorita unor sedinte intensive de terapie cu un cunoscut doctor psihiatru, al carui nume nu l-a mentionat.

CARIERA
Surprinzatoarea Kate Moss

Cunoscutul fotomodel Kate Moss a recunoscut ca, in 1998, s-a internat la clinica The Priory pentru a fi tratata impotriva depresiei. Dupa ce a parasit clinica, timp de zece ani a continuat sa consume insa alcool inainte de a urca pe podium.
Anul trecut, cotidianul „Daily Mirror” a publicat cateva fotografii in care Moss priza cocaina. Din aceasta cauza, fotomodelul a pierdut multe contracte si a fost nevoita se se retraga pentru o perioada. A revenit insa in mod spectaculos, iar noua colectie pe care a lansat-o pare sa aiba un succes extraordinar.

EXPLICATII
Care sunt cauzele declansarii stresului la personalitati?

„Cand esti celebru esti vulnerabil la aprecierile personale ale celorlalti oameni. Publicul este, pana la urma, cel care iti controleaza modul in care evoluezi in cariera”, explica Charles Figley, directorul Programului de Cercetare Psihosociala de la Universitatea de Stat din Florida.
Figley, care a scris o carte despre stresul caracteristic celebritatilor, a efectuat un studiu pentru a stabili principalele cauze care provoaca stresul in cazul celebritatilor.

Iata cateva cauze care provoaca stresul persoanelor publice, conform studiului, publicat de revista „Psychology Today”: presa tabloida, criticile, lipsa de intimitate, monitorizarea constanta a vietilor lor, ingrijorarea in ceea ce priveste viitorul carierei, lipsa de siguranta, curiozitatea exagerata a fanilor.
Reactiile celebritatilor la stres constau in: depresie, insomnii, lipsa de concentrare, paranoia, lipsa de incredere in sine.

Van Damme, depresiv
In perioada in care rolurile in filme veneau unul dupa altul, Jean-Claude Van Damme a trecut si el printr-o perioada grea - a luat droguri, a fost diagnosticat cu depresie ciclica si a fost acuzat ca si-a maltratat sotia. Van Damme continua sa ia medicamente pentru a diminua efectele pe care le-a avut puternica sa depresie.

Momentele dificile ale succesului
In timp ce era in turneul de promovare a albumului „Jagged Little Pill”, cantareata Alanis Morissette a trecut printr-o puternica depresie. „Eram atat de preocupata de a-mi respecta programul incat sanatatea fizica si psihica nu a mai fost o prioritate”, a marturisit ea. Citata de publicatia „Psychology Today”, cantareata a povestit ca, desi era intr-o perioada in care avea foarte mult succes, a trecut prin momente dificile.
Pentru a lupta impotriva depresiei, Morissette spune ca a calatorit in India si in Cuba si a luat legatura cu prietenii cu care nu mai vorbise de foarte mult timp. Intr-un an a reusit sa treaca peste depresie si a revenit in studio pentru a produce un alt album.

O „printesa” depresiva
Potrivit revistei „Psychology Today”, Carrie Fisher, interpreta personajului Leia, din „Star Wars”, sufera de depresie de la varsta de 15 ani. Dupa ce in 1985 a luat o supradoza, „printesa” a petrecut 37 de zile intr-un centru de reabilitare, unde a fost tratata pentru dependenta de Percodan. Fisher a reusit sa treaca peste aceasta perioada urmand un tratament medical si sedinte de terapie."


Articolul a aparut in ziarul Evenimentul zilei, din 20 mai 2007, si este scris de Mihaela Dima.
http://www.expres.ro/article.php?artid=305558